GoDLike Comunity
Log in

I forgot my password

Checkpagerank.net
Who is online?
In total there is 1 user online :: 0 Registered, 0 Hidden and 1 Guest

None

Most users ever online was 14 on Sun Feb 05, 2017 3:16 am
Statistics
We have 1651 registered users
The newest registered user is lesn1k

Our users have posted a total of 558 messages in 467 subjects

Referat Pestii

View previous topic View next topic Go down

Referat Pestii

Post by MeG@DaN on Sun Mar 06, 2011 12:24 pm

Peştii reprezintă clasa (conform ultimelor clasificări-supraclasa)cea mai numeroasă de animale vertebrate acvatice.Trăesc şi se reproduc in apă.Au corpul acoperit de regulă cu solzi,se deplasează cu ajutorul inotătoarelor şi a cozii,respiră prin branhii(peştii dipnoi au şi plămini)După structura sceletului se impart in peşti cartilaginoşi şi osoşi.
Peştii cartilaginoşi (au scheletul cartilaginos) au apărut cu peste 400mln.de ani in urmă . Majoritatea depun ouă(acoperite cu o coajă chitenoasă rezistentă),care conţin o cantetate mare de galbenuş.Se cunosc circa 630de specii grupate in subclasele holocefali şi elasmobranhieni.
Holocefalii actuali sint reprezentaţi de circa 30 specii de chimeriforme.Cel mai cunoscut este peştele chimere-europiană,intilnit in marea barenţ(partea de sud-est).Are corpul golaş,pină la 1,5m lungime,cu o coadă filiformă,datorită căreia acest peşte e numit şi şobolan-de-mare.Işi depune ouăle in nişte capsule fusiforme de pină la 18cm lungime.Chimera-europiană este apreciată pentru grăsimia din ficat,care se foloseşte ca substanţă medicamentoasă.
Elasmobranhienii actuali cuprind peşti din ordinul rechini(circa 250specii)şi ordinul batoidei(circa 350specii)
Peştii osoşi (au scheletul osos)cuprind subclasele de peşti sarcopterigieni şi actinopterigieni.
Sarcopterigienii la rindul lor se impart in peşti dipnoi şi peşti crosopterigieni.
Peştii dipnoi se cunosc din devonian;majoritatea lor au despărut de acum.In prezent există doar 6 specii reprezentanţi ai genurilor neoceratod,lepidosiren şi protopter.Singura specie din primul gen-neoceratodul se intilneşte in Australia de nord-est;4specii de protopter-in Africa;peştele lenidosiren in bazinul Amazonului.Protopterii şi lenidosirenii se pescuesc. Neoceratodul este ocrotit de lege.
Crosopterigienii se cunosc din devonian şi au dispărut aproape in intregime in cretacicul superior.Ei sint consideraţi strămoşii ai vertebratelor terestre.Unicul reprezentant actual al crosopteri- gienelor este latimeria ,care are corpul pină la 180cm lungime,masa de pină la 95kg şi o coloraţie albastră-metalică.Ea este un animal ovovipar.Trăeşte in regiunea insulelor Komore.Primul exemplar de latimerie a fost prins in anul 1938 lingă Africa de sud(unde a ajuns intiplător).
Dintre actinopterigieni cei mai răspindiţi şi mai cunoscuţi sint teleostenii sau peştii osoşi propriuzişi,care numără peste 20000 de specii atuale.Ei au apărut circa 200mln.ani in urmă.Unii trăesc in apele marine(scrumbiile,anciouşii,peştii-zburători,scombridele ş.a.),iar alţii populează apele dulci (salmoniformele,cipriniformele,unele specii de perciforme şi siluriforme).Şi printre peştii osoşi axistă peşti electrici,de exemplu;anghila-electrică,somnul-electric ş.a.Ei de-a semenea au organe electrice care produc descărcări electrice la tensiuni de 350-650 volţi.Cu ajutorul lor peştii işi ameţesc victima sau speie duşmanii.
Peştii osoşi au corpul de forme variate:de fus(scrumbia,somnul),de săgeată(zărganul,ştiuca), de şarpe(anghila),de ac(acul-de-mare),turtit(plătica,caracuda),de disc(cambula),de sferă(peştele-lu-nă)ş.a.
Peştii diferă mult şi după culoare care totdeauna are un rol protector.Speciile care populează păturile superioare ale apei au un luciu argintiu(ocheana,sabiţa,scrumbia),cele care trăesc la fundul apelor nu au acest luciu,peştii abisali(de mare adincime)au o culoare roşietică,cafenie şi neagră-violetă,iar cambula poate sa-şi schimbe culoarea după culoarea nisipului sau a scoicilor.
Unii peşti(cleanul,păstrăvul,somnul)sint capabili să axecute mişcări foarte iuţi şi pot invinge cu uşurinţă curenţii puternici de apă,fapt care le permite să trăiască in riurile de munte,să urce pe cursul lor superioer pentru a depune icre,străbătind in acest scop praguri şi mici cascade de apă.Cel mai mare rapid peşte este considerat tonul,care dezvoltă o viteză de pină la 90km pe oră.
E foarte interesant peştele numit guvid-săritor intilnit in lagunele unor riuri din Australia,Asia,şi Africa unde cresc adevărate desişuri de mangrove.Datorită inotătoarelor pectorale lungi şi puternice el se caţără cu uşurinţă pe arborii de mangrove şi vinează insecte.Intrucit respiră şi aer atmosferic,acest peştişor de 15cm se poate afla in afara mediului acvatic un timp indelungat.
Majoritatea peştelor migrează in perioada de inmulţire.Peştii de riu urcă spre cursul superior al apei pentru a-şi depune icrele pe plante acvatice,pe pietre.Scrumbiile işi depun icrele in adincul apelor.Unii peşti marini(sturionii,clupeidele,salmonidele) işi părăsesc mediul obişnuit de viaţă şi işi

depun icrele in riuri,in timp ce anghila,din contra,pentru a-şi depune icrele trece din riuri in mări şi oceane.
Peştii sunt foarte variaţi atit după dimensiuni,cit şi după durata vieţii,intre care parcă sxistă o anumită corelaţie:se cunosc guvizi de 7,5-11mm care trăesc cel mult un an,pe cind morunul,care atinge uneori 800-1000kg,trăeşte aproape 100ani.
Cele mai mici vibraţii ale apii peştii le percep cu ajutorul unui organ numit linie laterală.Un alt organ interesant este cel hidrostatic de echilibru,precum şi de producere a sunetelor,denumit vezică inotătoare.Peştii lipsiţi de acest organ(fusarul,zglăvocul,scrumbia-albastră),care trăesc pe fundul apelor urcă spre suprafaţa apei şi se scufundă cu uşurinţă.
Peştii ajung la maturitate sexuală la diferite perioade:Jinjirica,guvidul-la citeva luni,carpul, plătica,şălăul-la 3-4ani,morunul,nisetrul,abia la 14-18ani.Fecunditatea peştelor variază de la citeva zeci de icre(la ghidrin,acul-de-mare)la 1-9mln.(la cambuli şi morua)şi chiar pină la 300mln.(la peştele lună).
Majoritatea speciilor de peşte sint adaptate la un anumit fel de hrană.Speciile răpitoare se hrănesc in special,cu peşti mai mici(şalăul,somnul,ştiuca ş.a.).Peştii care se hrănesc cu nevertebrate de fund(amurul-negru,plătica,linul) au dinţii maxilari sau faringieni puternic dezvoltaţi.Multe specii de exempu(scrumbiele,ciprinidele)se hrănesc,in special cu animale planctonice,altele(bunăuară,ambul-alb,hipoftalmictisul-alb,roşioara,scobarul)-numai cu vegetaţie acvatică.
avatar
MeG@DaN
Administrator
Administrator

Mesaje : 465
Data de inscriere : 17/12/2010
Localizare : Acasa

http://godlike.forumclan.com

Back to top Go down

View previous topic View next topic Back to top


 
Permissions in this forum:
You cannot reply to topics in this forum